Orasul Broşteni este situat în partea de sud – est a Bazinului Dornelor şi în partea de sud – vest a judeţului Suceava, pe cursul mijlociu al râului Bistriţa, la 100 km de Suceava – municipiul de reşedinţă. Căile de acces către localitate sunt DN 17 B Vatra Dornei – Piatra Neamţ şi DJ 173 Broşteni – Darmoxa – Vatra Dornei.
Suprafaţa oraşului este de 59.466 ha, iar populatia este de 7.151 persoane.
Satele care compun oraşul sunt:
–         Broşteni – reşedinţă administrativă;
–          Haleasa;
–          Lungeni;
–          Neagra;
–          Cotârgaşi;
–          Darmoxa;
–          Frasin;
–          Holdiţa;
–          Holda;
–          Pietroasa.
Oraşul Broşteni se învecinează astfel:
– în partea de nord cu comunele Ostra şi Crucea;
– în partea de est cu judetul Neamt;
– în partea de sud cu judeţul Harghita;
– în partea de vest cu comuna Panaci;
– în partea de nord – vest cu comuna Dorna Arini.

Relieful predominant îl constituie munţii, care acoperă 85% din teritoriu, 12% fiind zonă de deal şi doar 3% teren arabil. Altitudinea variaza între 1.500 m (Broşteni) şi 1.700 m spre limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este muntele Călimani cu 2.100 m, care se află în afara zonei Broştenilor.
Oraşul este străbătut de la un capăt la altul de rîul Bistriţa, în care se varsă pâraiele: Barnar, Holda, Holdiţa, Neagra şi Negrişoara, Cotârgaşul.
Geologia comunei cuprinde fâşia cea mai estica a Carpaţilor Orientali, şi anume fâşia cristalină şi fâşia flisului.
Clima este aspră, cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte şi răcoroase. Precipitaţiile medii anuale sunt de 800 mm în perioada mai – septembrie şi de 400 mm în restul anului. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – est sşi sud – est.
Pe teritoriul oraşului Brosteni s-au identificat opt tipuri generale de sol, predominând solul brun, acid montan şi solul brun gălbui.
Documentele istorice, precum şi descoperirile arheologice atestă urme de existenţă pe aceste meleaguri încă din paleolitic, însă semne convingătoare ale unor aşezări omeneşti datează din evul mediu.
Broştenii au făcut parte din Braniştea Voroneţului de la 1488 până la 1807, când moşia a fost cumpărată de logofătul Constantin Balş. Ocupaţiile localnicilor erau creşterea animalelor, exploatarea lemnului şi vânătoarea.
O perioadă de mari schimbări în viaţa social – economică a Broştenilor s-a remarcat în timpul stăpânirii moşiei de către casa regală, în jurul anilor 1900. În acea perioadă Broştenii era reşedinţa plasei de munte şi avea instituţii precum: primăria, jandarmeria, judecătoria de pace, subprefectura, oficiul telegrafic şi poştal, spital, şcoala de meserii.
Biserica din centrul oraşului este prima construcţie atestată documental la 1760. În anul 1840 s-a construit prima şcoală de pe Valea Bistriţei, iar în 1880 sediul primăriei.
În anul 1898 casa regală contribuie la construirea spitalului “Carmen Sylva”, pe un platou deasupra satului Lungeni.

Pentru mai multe detalii accesati site-ul oficial al orasului Brosteni: www.brosteni.ro