Comuna Dorna Arini se încadrează în Depresiunea Dornelor, în prelungirea de nord – est a compartimentului Şarului, în lungul Văii Bistriţei.
Comuna are o suprafaţă de 14.706 ha, fiind o comună de mărime mijlocie. Vecinii comunei Dorna Arini sunt:
– în partea de nord şi nord vest comuna Pojorâta;
– în partea de nord est oraşul Câmpulung Moldovenesc; 
– în partea de est comuna Crucea;
– în partea de sud oraşul Broşteni;
– în partea de sud vest comuna Şaru Dornei.
Comuna Dorna Arini are următoarea componenţă:
– satul Cozăneşti – reşedinţă administrativă;
– satul Dorna Arini;
– satul Ortoaia;
– satul Rusca;
– satul Sunători;
– satul Gheorghiţeni.
Comuna este străbătută de DN 17 B Vatra Dornei – Bicaz – Piatra Neamţ, drum care străbate aproape toate localităţile care intră în componenţa acestei unităţi administrativ – teritoriale, cu excepţia satului Gheorghiţeni. De asemeni, o porţiune din satul Dorna Arini, este străbătută de DJ 174 Dorna Arini – Panaci.
Satele comunei sunt amplasate de o parte şi de alta a Râului Bistriţa, având o dispunere de la vest la est, după cum urmează:
• satul Dorna Arini, situat în partea vestică a comunei, se învecinează la nord cu Râul Bistriţa, peste care se află satul Gheorghiţeni, la sud cu comunele Panaci şi Şaru Dornei, la est cu satul Cozăneşti şi la vest cu municipiul Vatra Dornei.
• satul Cozăneşti, centrul de comună, se învecinează la nord cu Râul Bistriţa, peste care se află satul Gheorghiţeni, la sud cu comunele Panaci,Broşteni şi Şaru Dornei, la est cu satul Ortoaia şi la vest cu satul Dorna Arini.
• satul Ortoaia, situat în centrul comunei, se învecinează la nord cu Râul Bistriţa, peste care se află satul Gheorghiţeni, la sud cu comuna Broşteni, la est cu satul Rusca şi la vest cu satul Cozăneşti
• satul Gheorghiţeni, situat în partea de nord vest a comunei, se învecinează la nord cu Vatra Dornei şi comuna Pojorâta,la sud cu Râul Bistriţa peste care se află satele Dorna Arini, Cozăneşti şi Ortoaia, la est cu satul Rusca şi la vest cu municipiul Vatra Dornei
• satul Rusca, situat în partea de nord a comunei, se învecinează la nord cu comuna Pojorâta,la sud comuna Broşteni, la est cu satul Călineşti-Sunători şi la vest cu satul Ortoaia şi satul Gheorghiţeni. Acest sat este despărţit în două de Râul Bistriţa .
• satul Călineşti – Sunători, situat în partea estică a comunei, se învecinează la nord cu comuna Pojorâta şi municipiul Câmpulung Moldovenesc, la sud cu comuna Crucea, la vest cu municipul, Câmpulung Moldovenesc şi comuna Crucea şi la est cu satul Rusca. Este despărţit de râul Bistriţa în cătunele Călineşti, în partea stângă a râului şi Sunători, în partea dreaptă a râului.
Relieful este muntos datorită aşezării comunei în Depresiunea Dornelor, unitate geografică încadrată în masivul Suhard şi Munţii Călimani la nord, respectiv sud, limitată la est de Cheile Zugrenilor şi deschizându-se la vest.
Reţeaua hidrografică este formată dintr-o serie de pâraie cu debit pe tot cursul anului, de râul Bistriţa, care străbate comuna de la vest la est pe o porţiune de 17 km şi râul Neagra, care străbate comuna de la sud – vest la vest, pe o porţiune de 5 km, acest râu fiind şi graniţa dintre comuna Dorna Arini şi Municipiul Vatra Dornei.
În Depresiunea Dornelor climatul este montan răcoros, cu lungi perioade de inversiune termică, mai ales iarna.Temperatura medie anuală este de 5,2 grade C. Sezonul friguros durează de obicei 6 luni (noiembrie – mai), fiind frecvente gerurile târzii şi timpurii, iar numărul zilelor de îngheţ este cuprins între 170 şi 195.
Stratul de zăpadă este gros şi durează mult, el poate atinge 40 – 70 cm în februarie, dar uneori poate atinge până la 2 m în locurile adăpostite, în iernile friguroase.
Umiditatea relativă este mare (circa 80 %), nebulozitatea este ridicată (7 – 7,5 zecimi), iar presiunea atmosferică are o medie de 693 mm col.Hg.
Cantitatea media anuală de precipitaţii este la un nivel de 600 – 850 mm, cu variaţii mari de la un an la altul. Excedentul de umiditate explică densitatea mare a reţelei hidrografice.
Vânturile bat din sector SV, V, E, NE şi au viteză în general redusă, datorită protecţiei naturale oferită de relief şi vegetaţie.
Cele mai frecvente fenomene meteorologice sunt: furtuni cu descărcări electrice, apariţia curcubeului, bruma,ceaţa. Atmosfera este puternic ionizată negativ. Bioclimatul zonei este considerat tonic şi stimulator, cu indicaţii în climoterapie.
Solurile din zona Dornelor sunt brun acide şi sunt favorabile dezvoltării pajiştilor montane.
Pădurea, principalul ecosostem al zonei, prin ceea ce oferă (lemn, ciuperci comestibile din flora spontană, fructe de pădure) este şi principala resursă naturală de pe teritoriul comunei. Pădurea este principalul ecosistem din zonă ca răspândire şi întindere. Zona se înscrie în etajul pădurilor de molid. Teritoriul comunei este acoperit de pădure în proporţie de 68,1 %.
Păşunile şi fâneţele naturale reprezintă altă resursă naturală exploatată de locuitorii zonei. O altă resursă o reprezintă petrişul şi prundişul din albia răurilor care stăbat comuna.
Deşi Bazinul Dornelor face parte din Zona Minieră Bucovina, activitatea de minerit nu a afectat teritoriul comunei decât în mică măsură. În subsolul comunei se află minereuri de mangan şi calcare .
Apele minerale sunt o altă resursă a subsolului comunei.
Comuna Dorna Arini (comuna Dorna, cum s-a numit până în anul 1956), este atestată documentar după domnia lui Ştefan cel Mare, când fostele răzeşii Dorna, Panaci, Şaru Dornei şi Păltiniş au fost date unor boieri fideli domniei lui Bogdan cel Orb, fiul lui Ştefan cel Mare.
Ulterior, în secolul al XVIII – lea, în timpul domniei lui Aron Vodă, boierii care au fost împroprietăriţi cu aceste răzeşii au fost expropriaţi şi terenurile au fost date Mănăstirii Voroneţ, apărând astfel în satul Ortoaia o obşte de călugări de la această mănăstire, apoi la sfârşitul sec.XVIII aceste sate au fost date boierilor Balş.
În timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, locuitorii răzeşiilor Dorna, Panaci, Neagra Şarului şi Păltiniş, au fost împrumutaţi cu suma de 12.000 galbeni, pentru a răscumpăra aceste răzeşii de la boierii Balş.
Comuna Dorna a fost până după primul război mondial o localitate de graniţă, în Gura Negrii (astăzi parte componentă din satul Dorna Arini) şi Ortoaia fiind vamă .
Localităţile din stânga Râului Bistriţa (Gheorghiţeni, Rusca II, Călineşti – acum în satul Sunători), au făcut parte din comuna Vatra Dornei şi până după primul război mondial au fost sub ocupaţie austriacă. În satul Rusca există cea mai veche şcoală din comună, construită în anul 1889.
În perioada 1870 – 1880, pe teritoriul comunei s-au refugiat 30 – 50 familii din Dorna Candrenilor, Vatra Dornei, Iacobeni, localităţi care atunci făceau parte din Imperiul Austro-ungar.
În perioada primului război mondial, pe teritoriul comunei Dorna Arini a fost linia frontului, fiind distruse majoritatea clădirilor din comună, inclusiv primăria.
În perioada 1954 – 1956 comunei Dorna Arini i-au fost arondate şi satele Gheorghiţeni, Rusca II, Călineşti care până atunci făceau parte din Municipiul Vatra Dornei.
Pentru mai multe detalii accesati site-ul oficial al comunei Dorna Arini: www.dornaarinisv.ro