Comuna Şaru Dornei
Comuna Şaru Dornei este situată la limita de sud – vest a judeţului, în spatele masivului Călimani, la o altitudine de 900 – 950 m. Acest spaţiu intramontan este dominat de terase (şesuri) cu un sol pietros, sărac, neprielnic agriculturii. De asemeni, Şaru Dornei este aşezat de-a lungul râurilor Neagra şi Sărişorul Mare şi a afluenţilor acestora. Pe versanţi domină pădurile şi păşunile alpine.
Comuna se află la o distanţă de 17 km de oraşul Vatra Dornei. Din punct de vedere al împărţirii administrative teritoriale comuna Şaru Dornei are o suprafaţă de 18014 ha şi are în componenţă satele:
◘ Neagra Şarului – reşedinţă administrativă;
◘ Gura Haitii;
◘ Plaiu Şarului;
◘ Sărişor;
◘ Sărişoru Mare
◘ Şaru Bucovinei;
◘ Şaru Dornei.
Vecinii comunei sunt:
– în partea de nord oraşul Vatra Dornei;
– în partea de est comunele Dorna Arini, Panaci şi judeţul Harghita;
– în partea de sud şi sud – vest judeţul Mureş;
– în partea de vest comunele Poiana Stampei şi Dorna Candrenilor.
Căile de acces către localitate sunt: DJ 174 Dorna Arini – Şaru Dornei, DJ 174 F Şaru Dornei – Neagra Şarului.
Teritoriul comunei Şaru Dornei este situat în Depresiunea Dornelor, unitate geografică încadrată în masivul Suhard la nord şi Munţii Călimanului la sud, limitată la est de Cheile Zugrenilor şi deschizându-se la vest.
Aria depresionară are o suprafaţă de 1000 ha împreună cu rama muntoasă corespunzătoare fiind dezvoltată în lungul râurilor cu orinine în munţii Bârgău şi Căliman, respective Dorna şi Neagra Şarului.
Climatul este de tip montan, cu temperaturi medii anuale de 50C, iulie având 170C şi ianuarie -60C. Faţă de alte regiuni ale ţării situate la aceeaşi altitudine, aici se înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute datorită atât altitudinii superioare, cât şi poziţiei sale de depresiune montană. Acest fapt explică creşterea viguroasă a pădurilor de molid, existenţa suprafeţelor cu fâneţe şi păşuni, ceea ce determină ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.
Sezonul friguros durează de obicei 6 luni, din noiembrie până în mai, gerurile târzii şi timpurii fiind frecvente, iar numărului zilelor cu îngheţ este cuprins între 170 şi 195. Stratul de zăpadă este gros şi durează mult, atingând 40 – 70 cm în luna februarie, însă uneori poate ajunge până la 2 m în locurile adăpostite în iernile friguroase.
Umiditatea relativă este mare cca. 80%, iar presiunea atmosferică are o medie de 693 mm col.Hg.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori cuprinse între 600 mm – 850 mm cu variaţii destul de mari de la un an la altul. În condiţiile unei evapotranspiraţii potenţiale de cca. 500 mm rezultă un excedentar de umiditate care explică densitatea mare a reţelei hidrografice. Precipitaţiile sunt mai abundente spre limita vestică a Depresiunii Dornei.
Vânturile care bat din sectoarele sud – vest, vest, est, nord – est au o viteză în general redusă, datorită protecţiei naturale a reliefului şi vegetaţiei.
Cele mai frecvente fenomene hidrometeorologice sunt: furtuni cu descărcări electrice, apariţia curcubeului, bruma, ceaţă.
Pădurea este principalul sistem din zonă ca răspândire şi întindere. Climatul regiunii a favorizat dezvoltarea vegetaţiei forestiere, zona înscriindu-se în etajul pădurilor de molid.
Solurile brune acide au fost favorabile dezvoltării pajiştilor montane, dar au limitat sever culturile agricole. Apele şi terenurile se înscriu în clasa de agresivitate medie şi intensă.
*
* *
Actuala comună Şaru Dornei este rezultatul comasării forţate a două vechi commune Şaru Dornei şi Neagra Şarului, în urma reformei administrative – teritoriale din anul 1968. Comuna este aşezată în strpvechea vatră a Ţării Dornelor, locuită de urmaşi ai luptătorilor dinaintea descălecării.
Printre primele atestări documnetare poate fi amintit documentul din 1630 prin care Moise Moghilă întăreşte Mănăstirea Voroneţ cu o branişte în munţii Câmpulungului şi întâlnim toponimurile: Dealul Şarului, Neagra, Ialoviţa, Muntele Pinului, Colbul, Cotârgaşi.
Teodor Bălan, un cunoscut cercetător al istoriei localităţilor dornene, apreciază că acestea datează din anii 1595 – 1600, deşi alte atestări documentare şi mai ales tradiţia orală atestă că majoritatea sunt mult mai vechi, între care sunt amintite satele: Candreni, Şareni şi Iacobeni.
Pentru amatorii de legendă, Şarul Dornei îşi află denumirea în legenda Dornei care spune că Dragoş Vodă, trecând din Maramureş prin pasul Prislop pe Valea Bistriţei Aurii, ar fi poposit la Iacobeni. La o vânătoare pe muntele ouşorul, a rănit o căprioară şi în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasa Dorina, de care s-a îndrăgostit.
Revenind după câţiva ani la căsuţa de pe malul apei Dorinei (Vatra Dornei), Dragoş află că Dorina este plecată cu şirul de oi spre muntele Căliman. Plecând în căutarea ei Dorina nu îl recunoşte, se ascunde şi este rănită de săgeata voievodului care crede că a dat peste o sălbăticiune. Astfe, mergând pe urma şirului Dorinei (Şaru Dornei), Dragoş ar fi trăit ziua cea mai neagră (Neagra Şarului), atunci când şi-a ucis iubita.
Istoria localităţilor dornene, făcând parte din Ţara de Sus a Molovei, începe să fie diferită pe plan social – economic şi cultural, în perioada 1775 – 1918, deoarece locuitorii din Bucovina devin supuşi ai coroanei austriece, în timp ce Şaru Dornei şi Neagra Şarului au rămas în continuare sub administraţia moldovenească.
La 23 august 1800 slugerul Ion Negrea şi vornicul Gheorghe Tăutu primesc însărcinarea să stabilească hotarele moşiei cuprinzând satele de răzeşi Dorna Arini, Şarul Dornei şi Păltinişul, pe care domnitorul C. Ipsilanti le dăruieşte fiului său Alexandru Ipsilanti, conducătorul de mai târziu al mişcării eteriste, printr-un hrisov din 6 august 1800. Hotărnicirea s-a făcut la 15 noiembrie 1800 şi la 6 ianuarie 1801, fiind aprobată de către Divanul Moldovei.
În localitate merită vizitat clubul “Familia” cu o bogată expoziţie de obiecte de uz gospodăresc şi costume populare specifice zonei, precum şi troiţa de la biserica Sf. Dimitrie, construită în anii 1854 – 1856, ridicată în memoria fiilor comunei căzuţi la datorie pentru apărarea gliei străbune în războiul reîntregirii neamului 1916 – 1918 şi neatârnării statului roman 1941 – 1945.
Străinii spun despre minidepresiunea Şaru Dornei că ar fi “Tirolul românesc” datorită climatului său şi marii ospitalităţi a locuitorilor.