LEADER
2023-2027

LEADER
2014-2020

MENIU

Informații generale privind implementarea SDL prin intermediul LEADER

Puncte tari / Puncte slabe / Oportunități / Amenințări

Analiza nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei

Puncte tari

Teritoriul, calitatea mediului

  • Calitatea bună a apelor din zonă și existenta unui numar impresionant de izvoare minerale
  • Climatul montan nepoluat favorabil organismului
  • Existenţa centralei pe deşeuri de lemn din Vatra Dornei
  • Potenţialul pentru producerea de energie pe bază de biomasă (deşeuri de lemn)
  • Peisaje naturale deosebite
  • Relief muntos favorabil turismului active și de recreere pe toată durata anului
  • Prezența factorilor naturali de cură

Populație

  • Stabilitate relativ ridicată a populaţiei în zonă
  • Spor natural cu valori pozitive
  • Creşterea calităţii vieţii și gradului de accesibilitate la servicii și facilităţi de bază pentru satele mai izolate

Activități economice

  • Tradiţii şi obiceiuri încă bine păstrate
  • Existenţa unor evenimente locale (religioase, culturale) cu potenţial de atractivitate turistică
  • Ocupaţii tradiţionale cu atractivitate turistică (legate de creşterea animalelor şi munca în gospodărie)
  • Sunt persoane în zonă ce au cunoştinţele necesare producerii de obiecte meşteşugăreşti tradiţionale (ţesături, opinci, ouă încondeiate, lemnărie)
  • Produse locale specifice: lapte, apă minerală (Aqua Carpatica, Dorna, Poiana Negrii, Bucovina), produse lactate (Ținutul Călimanilor, Călimani, Făbricuța de brânzeturi)
  • Existenţa unor produse alimentare şi culinare specifice ce pot fi integrate în produsul turistic (ex.dulceţuri şi băuturi din fructe de pădure, cobză, sarmale cu urdă, alifii și unguente din plante medicinale, preparate din lactate, carne, pește)

Organizarea socială și instituțională

  • Sectorul non-guvernamental este bine reprezentat în zonă
  • Organizaţiile existente activează în domenii cheie pentru dezvoltarea zonei (turism, protecţia mediului, social, tradiții (cultură).

Puncte slabe

Teritoriul, calitatea mediului

  • Suprafeţe mari aferente versanţilor şi ponderea redusă a terenurilor plane
  • Lipsa unui punct pentru depozitarea deşeurilor (gropile de gunoi vechi au fost închise)
  • Distanţa mare şi costurile ridicate pentru transportul acestora la gropile unice înfiinţate în judeţ
  • Lipsa infrastructurii de canalizare şi staţiilor de epurare
  • Reţele de canalizare învechite (Crucea, Broşteni)
  • Promovarea slabă a teritoriului.
  • Ploi torențiale, vânturi tari și vijelii
  • Producerea formațiunilor de gheață pe râurile Bistrița Aurie și Dorna
  • Defrișări masive de- a lungul timpului

Populație

  • Nivelul redus de trai pentru majoritatea populaţiei (acces redus la utilităţi şi servicii superioare)
  • Oportunităţi reduse pentru angajarea populaţiei tinere în zonă
  • Lipsă de personal specializat pe un anumit domeniu
  • Populație îmbătranită demografic, neavând capacitatea de regenerare
  • Scăderea numărului de cadre didactice

Activități economice

  • Infrastructură turistică deficitară în anumite zone (trasee şi obiective turistice neamenajate, lipsa mijloacelor de interpretare)
  • Servicii conexe insuficiente şi de calitate slabă
  • Insuficient personal specializat în domeniul turismului în zonă (ghizi, manageri de pensiuni, personal auxiliar: barman, ospătari, bucătari)
  • Preţul scăzut pentru lapte
  • Creşterea cazurilor de abandon la utilizarea terenurilor agricole (fâneţe, păşuni) – degradarea acestora/schimbarea utilizării
  • Lipsa resurselor financiare pentru micii producători (IMM) pentru diversificarea producţiei şi tehnologizarea superioară

Organizarea socială și instituțională

  • numărul redus de parteneriate public-private
  • lipsa mijloacelor şi posibilităţilor de dezvoltare a asociaţiilor existente
  • sprijinul destul de redus din partea altor actori locali, în special din domeniul public

Oportunități

Teritoriul, calitatea mediului

  • Existenţa unor organizaţii puternice şi experimentate la nivel naţional interesate de realizarea proiectelor în zonă
  • Posibilităţi de finanţare pentru infrastructura pe mediu
  • Înființarea unor microhidrocentrale
  • Practicarea turismului (cultural, ecumenic, montan, agroturism, ecoturism)
  • Valorificarea și promovarea tipurilor de ape minerale existente in statiune
  • Folosirea potentialului crescut a celor a surselor pentru cura externă și izvoarelor pentru cură internă
  • Adoptarea unor măsuri de extindere a fondului forestier prin împăduriri

Populație

  • Existenţa programelor de finanţare pentru tineri, femei și investitori în activități neagricole
  • Existenţa programelor de formare profesională
  • Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei, poate determina reintoarcerea populatiei plecată la muncă în strainatate

Activități economice

  • Existenţa firmelor specializate de consultanţă şi a instituţiilor specializate ce pot oferi programe de pregătire în domeniu (ANSM, ProPARK, Asociația de Ecoturism din România)
  • Interesul agenţiilor de turism din vestul Europei pentru piaţa turistică Românească
  • Organizarea de târguri de turism naţionale şi internaţionale
  • Existenţa sistemelor de certificare pentru pensiunile ecoturistice şi agroturistice (ANTREC, ECO-ROMÂNIA)
  • Existenţa conceptului de „destinaţie ecoturistică” la niveul Strategiei Naţionale pentru Ecoturism şi a instrumentelor necesare implementării acestuia
  • Interesul în creştere pentru produsele ecologice şi tradiţionale
  • Existenţa unor mijloace moderne de promovare şi creşterea accesului la acestea,

Organizarea socială și instituțională

  • de finanţare pentru sectorul ONG
  • Posibilitatea suplimentării fondurilor destinate zonei prin intermediul parteneriatelor

Amenințări

Teritoriul, calitatea mediului

  • Necesitatea unui operator unic acreditat
  • Problema colectării selective – costuri mult mai ridicate
  • Dispariția unor specii sau animale
  • Lipsa unei variante ocolitoare deoarece tranzitarea municipiului a traficului greu are un efect negativ asupra calității aerului

Populație

  • Scăderea natalităţii
  • Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi forţei de muncă locale
  • Migraţia populaţiei tinere la oraşe şi în străinătate, în special din satele izolate – depopularea satelor

Activități economice

  • Globalizarea şi tendinţa de uniformizare a serviciilor şi produselor în turism
  • Tendinţa de dezvoltare a unor servicii de cazare în mediul rural lipsite de autenticitate, ce alterează specificul local al zonei (prin stil architectural, culoare, etc)
  • Concurenţa la nivel regional şi naţional
  • Instabilitate politică
  • Instabilitatea legislativă în domeniu
  • Creditarea greoaie a sectorului de afaceri în turism
  • Cadru legislativ nestimulativ pentru afacerile în domeniu
  • Fluctuaţia preţului la produsele agricole
  • Concurenţa din piata unica europeana
  • Globalizarea de pe piata agricola comuna
  • Politica agricola comună
  • Politica de sprijin financiar a statului Român
  • Neimplicarea Ministerului şi a forurilor decizionale superioare în soluţionarea problemelor
  • Numărul în creştere a persoanelor din exteriorul comunităţilor care colectează fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale – competiţie pentru accesul la resursele locale
  • Concurenţa pe piaţă (la nivel regional, naţional şi european)

Organizarea socială și instituțională

  • extinderea ariei de influenţă a ONG-urilor puternice, ce activează la nivel naţional, în detrimentul celor existente la nivel local

Identificarea nevoilor

N1 - nevoia 1

Diversificarea activitatilor economice în domeniul non- agricol în sectorul privat care să conducă la crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor firmelor și a populatiei implicate

N2 - nevoia 2

Dezvoltarea locală în domeniul public prin îmbunătăţirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale și a infrastructurii aferente, la îmbunătățirea infrastructurii la scară mică (inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei) și la investiții de uz public în informarea turiștilor în infrastructura turistică la scară mică

N3 - nevoia 3

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole din teritoriu și investiții prin modernizarea și restructurarea fermelor, inclusiv în vederea utilizării mai eficiente a resurselor.

N4 - nevoia 4

Conservarea patrimoniului rural material și imaterial prin activități de susținere a acestuia. Conservarea și valorificarea patrimoniului material și imaterial calificat și necalificat, construit contribuie semnificativ nu numai la îmbunătățirea calității vieții la nivel local, dar în același timp ar putea reprezenta un obiectiv turistic cu potențial ridicat fiind obligatorie introducerea clădirilor reabilitate sau a bunurilor funcționalizate în circuitul turistic.

N5 - nevoia 5

Cooperarea (interteritorială sau transnațională) este modul prin care intenţionăm să obținem acces la perspective noi, să învățam din experiența altor regiuni sau țări, să stimulăm inovarea, să dobândim aptitudini și să obținem mijloace pentru îmbunătățirea calității serviciilor furnizate.

N6 - nevoia 6

Derularea de activități și investiții ce prevad protecția mediului prin folosirea de energie regenerabilă și soluții de construcții pentru dezvoltare durabilă.

N7 - nevoia 7

Promovarea patrimoniului imaterial, specificului local și cultural, prin organizarea de evenimente culturale pe raza teritoriului cât și în afara lui

N8 - nevoia 8

Promovarea și dezvoltarea turismului montan, ecoturismului, agroturismului, cultural si ecumenic ca alternative de relansare a economiei locale pentru comunitățile cu puține activități generatoare de venit.

N9 - nevoia 9

Dezvoltarea serviciilor sociale, sprijin pentru copii vulnerabili și familiile acestora, acțiuni care vizeaza unitatile de învățământ și accesul copiilor vulnerabili la excursii , vizite , tabere.

N10 - nevoia 10

Achiziția de echipamente și accesorii IT&C, pentru activitatea de zi cu zi a instituțiilor publice , cu accent pe eficacitate și eficiența la locul desfășurării activităților.

Componența parteneriatului și procesul de implicare a comunității în dezvoltarea strategiei

În cadrul SDL s-a asigurat atât promovarea egalității dintre bărbați și femei și a integrării de gen, cât și prevenirea oricărei discriminări pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

În cadrul acestui parteneriat sectorul public este reprezentat de cele 13 UAT-uri și o școală, societatea civilă este reprezentată de 7 ONG-uri, majoritatea asociaţii şi fundaţii, activând în domeniile agroturismului, ecoturismului, protecţiei mediului şi naturii, activități ale tinerilor, minorități, alături de ACOR (Asociaţia Comunelor din România- Filiala Suceava) și 38 de societăți private (SRL, II, PFA, Asociatii si o Cooperativa agricola).
Principalele domenii de activitate ale firmelor partenere sunt: turism (majoritatea), prelucrarea lemnului, activităţi comerciale, construcţii, transport, prelucrarea laptelui, creşterea animalelor.
Partenerii au participat activ și au colaborat la toate activitățile și întâlnirile realizate pentru elaborarea strategiei GAL Bazinul Dornelor, fiind interesați de implementarea unei strategii cât mai complexă și realistă, adaptată la cerințele teritoriului.

Descrierea interesului și implicării în dezvoltarea teritoriului a partenerilor din cadrul fiecărui sector:

Autoritățile publice locale

Reprezentanții Autorităților Publice Locale, au fost direct implicați în desfășurarea întâlnirilor din teritoriu punând la dispoziție locațiile, distribuirea activă a informațiilor în teritoriul fiecăruia și propunerea obiectivelor prioritare, dar și a intervențiilor de interes pentru administrațiile publice locale.

Sectorul privat

Sectorul privat a participat la activitațile de animare și la cel puțin una dintre întâlnirile comune din teritoriu, expunându-se interesul de a dezvolta domeniul de activitate desfășurat și interesul de dezvoltare a teritoriului prin servicii si investitii non- agricole ,dar si dezvoltarea domeniului agricol și agro-alimentar.

Societatea civilă

Reprezentanții societății civile, de asemeni au fost prezenți la întâlnirile din teritoriu, expunându-și dorințele de dezvoltare a activităților de recreere/agrement, a activităților tinerilor din Bazinul Dornelor dar și dezvoltarea domeniului agricol și agro-alimentar.

Acțiunile realizate pentru implicarea comunității în procesul de elaborare a SDL

După semnarea deciziei de finanțare, s-a stabilit calendarul și  informarea partenerilor, actorilor locali, de activitatile de animare viitoare.

Echipa de proiect a stabilit activitățile și responsabilitățile fiecărei persoane și termenele de realizare a acestor activități. S-au informat printr- o invitație partenerii, actorii locali cât și reprezentanții UAT despre termenele și datele realizării acțiunilor de animare.

S-au realizat 13 acțiuni de animare la nivelul fiecărui UAT partener, în perioada 9.10.2023 - 13.10.2023, (Șaru Dornei, Dorna Arini, Crucea, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Coșna, Ciocănești, Cîrlibaba, Iacobeni, Bilbor,Panaci și orașele Broșteni si Vatra Dornei ) din cadrul teritoriului de către un grup de lucru. Grupul de lucru ( membrii echipei de proiect impreuna cu reprezentantii fiecarui UAT) au stabilit inițial prioritățile fiecărui partener pentru dezvoltarea mediului rural aferent și cum se va putea obține acest lucru. La fiecare acțiune de animare s-au distribuit materiale de promovare pentru animare cu informații privind finanțarea proiectelor prin PNS (afișe, pliante, bloc-notes, pix-uri, stick-uri și sacoșe) și s-au completat chestionare de către fiecare participant.

La cele 13 activități de animare au participat 327 de persoane, conform listelor de prezență.

După centralizarea activității de animare, s-au convocat 5 întalniri comune cu membrii Acordului de parteneriat și a altor persoane interesate.

În cadrul acestor întalniri au participat atât partenerii acordului de parteneriat informal cât și actori locali, reprezentanți ai UAT-urilor,  prioritizându-se domeniile de dezvoltare din teritoriu, identificarea tipurilor de intervenții prioritare și s-au expus idei de proiecte.

În cadrul acestor 5 întâlniri comune, organizate la Primăria Comunei Dorna Candrenilor  în data de 23.10.2023 -(31 de participanți), la Primăria Comunei Ciocănești în data de 23.10.2023 (31 de participanți), la Primăria Orașului Vatra Dornei în data de 24.10.2023 -(35 de participanți), la Primăria Comunei Dorna Arini în data de 24.10.2023 -(31 de participanți) și la Sediul GAL Bazinul Dornelor în data de 31.10.2023 -( 63 participanți).

În cadrul întâlnirilor comune s-au distribuit materiale de promovare, și anume: afișe, sacoșe, agende și pixuri.

Copyright © 2025 GAL Bazinul Dornelor - Toate drepturile rezervate. Informațiile și documentele furnizate în acest portal web sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării. 
Acest portal web nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea și coerența acestor informații aparține celor care administrează website-ul.
webdesign & hosting by