Teritoriul aferent Asociației GAL Bazinul Dornelor este situat în partea de vest și sud-vest a județului Suceava, fiind suprapus peste depresiunea intramontană a Dornelor (situată în nordul Carpaţilor Orientali) şi valea superioară a Bistriţei din amonte de oraşul Broşteni. Teritoriul administrativ propus pentru înfiinţarea GAL Bazinul Dornelor cuprinde şi culmile montane ale Obcinei Mestecănişului, munţilor Suhard, Giumalău, Rarău, Călimani, Munţilor Bistriţei şi Bârgăului.
Pe ansamblul, teritoriul GAL Bazinul Dornelor este unul montan, dominat de versanţi şi creste cu pante în general accentuate, împădurite, dispuse în trepte, alături de care se dezvoltă relieful tipic depresionar şi de vale intramontană (cu lunci înguste, terase, piemonturi, versanţi cu pantă ridicată şi creste). Aceste caracteristici morfologice şi morfografice ale reliefului condiţionează atât modul de locuire dispersat cât şi structura resurselor locale şi specificul economic al zonei şi modul de organizare al activităţilor de valorificare, infuenţând în egală măsură accesibilitatea în interiorul zonei şi posibilitatea de extindere a reţelelor infrastructurii de acces şi utilităţi (electricitate, alimentare cu apă, canalizare).
Altitudinile reliefului cresc treptat de la 700-900 m (în vatra depresiunii şi pe firul văii) până la 1800-2100 m, urcând în trepte, de la nivelul văilor, pe terasele de luncă şi treptele de piemont, până pe culmi, la cumpăna apelor. În cadrul zonei altitudinea scade pe firul văilor în general spre partea de E-SE a zonei (de la confluenţa râurilor Bistriţa şi Dorna în aval), în timp ce la nivelul culmilor montane înregistrează valori mai reduse în partea de nord, pe versantul stâng al văii Bistriţei Aurii, în Obcina Mestecănişului (sectorul Cîrlibaba-Iacobeni).
Cu un climat montan de adăpost, caracterizat prin: temperaturi medii anuale de cca 5,1oC, amplitudini termice de 21,5o C între lunile ianuarie (cu o medie de -7,2 oC) şi iulie (15,8 oC), cantităţi medii multianuale de precipitaţii de 657,4 mm şi o valoare medie multianuală a presiunii atmosferice de 924 mb, un număr mediu anual de 107 zile cu inversiuni termice, o medie multianuală a vitezei vânturilor de 2,2 m/s şi o pondere a zilelor cu calm atmosferic de 68,8 % (Chiriţă, 2003). Se înregistrează un număr mediu de 105 zile cu strat de zăpadă, având o grosime medie de cca 110 cm.
Hidrografia
Cea mai mare parte a zonei face parte din bazinul hidrografic al râului Bistriţa, principalul colector, al căror tributari mai importanţi sunt: Neagra şi Dorna, Haju, Ciotina, Argestru, etc. Teritoriul comunei Bilbor aparţine bazinului hidrografic al Mureşului.
Vegetaţia
Etajul alpin este prezent la altitudini de peste 1600- 1700 m, în masivele: Suhard (culmea Omul), Giumalău şi Călimani. Acestui etaj îi sunt caracteristice pajiştile alpine, în compoziţia cărora predomină specii de Carex (rogozuri) şi graminee: Poa alpina (firuţa), Nardus stricta (ţepoşica), Festuca supina (păiuş), Veratrum album (stirigoaia), Viola alpina (viorele alpine), Dianthus glacialis (garofiţa), Potentilla aurea, Gentiana nivalis (ghinţura), etc, alături de specii de licheni, muşchi şi tufărişuri mărunte de plante lemnoase ca: Vaccinium vitis idaea (merişor), Vaccinium myrtillus (afin), Vaccinium uliginosum, Dryas octopetala (arginţica) şi Rhododrendon kotschyi (smârdar) – în Călimani.
Etajul subalpin este prezent în partea superioară masivului Călimani, culmea Omul-Suhard-Ouşorul, Giumalău, Rarău, Mţii Bistriţei şi este dominat de vegetaţia pajiştilor secundare, ce alternează cu tufişuri de plante lemnoase.
Solurile
Dispunerea tipurilor de soluri este strâns legată de litologie şi de etajarea formelor de relief şi tipurilor de vegetaţie.
Astfel:
În cadrul teritoriului GAL BD sunt reprezentate mai multe categorii de arii naturale protejate, ce corespund, conform clasificării realizate în cadrul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Art.5), următoarelor categorii: arii naturale protejate de interes naţional şi arii naturale protejate de interes comunitar sau situri „Natura 2000”.
Ca urmare a suprafeţelor întinse aferente versanţilor montani şi a proporţiei reduse a zonelor locuite din cadrul intravilanului comunelor, densitatea populaţiei în zona GAL Bazinul Dornelor are o valoare medie la nivelul întregului teritoriu de 17,28 loc/km2 .
Valoarea medie pentru zonă fiind de 2.402,46 loc./comună. În raport cu această medie se diferenţiază astfel:
Cu aceste valori, comunele din Bazinul Dornelor se înscriu în valoarea medie a comunelor din România (3300 loc, conf. Atlasului României).
Țara Dornelor reprezintă o zonă cu un trecut istoric interesant, ce aduce cu sine o mozaicare etnică şi o diversificare culturală ce se resimte până astăzi în tradiţiile, obiceiurile, portul, folclorul şi arhitectura locală. Sunt mici muzee amenajate sau improvizate ce cuprind colecţii de obiecte de uz casnic tradiţional, costume populare, obiecte de decor. Astfel de muzee se găsesc la Poiana Stampei, Dealu Florenilor (colecţia personală Lazăr Pardău), Panaci şi Ciocăneşti. Casa Muzeu Leontina Ţaran şi cele aproximativ 300 de case ornamentate cu motive naţionale viu colorate, specifice satului Ciocăneşti reprezintă obiective unice în ţară şi în lume, comuna Ciocăneşti reprezentând un obiectiv turistic în sine şi un model de identitate locală. Sunt organizate de către administrațiile publice locale împreună cu agenții economici numeroase festivaluri populare și sărbători-– ocazii în care pot fi admirate costumele, datinile şi folclorul local.
O deosebită importanță în economia teritoriului, o reprezintă gama largă de resurse locale:
Principalele ramuri de dezvoltare economică în teritoriu sunt: Silvicultura, Prelucrarea Primara a Lemnului, Ferme Pentru Cresterea Animalelor, Industria Alimentară, Extracţia Primară A Resurselor Subsolice - Materiale De Construcţii, Construcţii, Textile, Unitati De Deservire Publică – Baruri Şi Restaurante, Transporturi, Comert si servicii, Turism.
Teritoriul GAL Bazinul Dornelor dispune de învățământ primar, gimnazial cât și liceal (2 Grupuri Şcolare Industriale - în oraşul Broşteni şi în localitatea Iacobeni, un Grupul Şcolar Agricol Dorna Candrenilor și 2 licee în Vatra Dornei).
Activitățile sociale sunt desfășurate cu ajutorul ONG-urilor cât și a instituțiilor locale.
Majoritatea asociaţiilor şi fundaţiilor din această zonă au ca obiect de activitate domeniile sociale şi de mediu sau turism.
Teritoriul acoperit de Asociația GAL Bazinul Dornelor cuprinde UAT-uri ce fac parte din Natura 2000 și anume: Sit Bistrița Aurie (Cîrlibaba, Ciocănești, Iacobeni), SIT Călimani Gurghiu (Bilbor, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei, Șaru Dornei), SIT Cușma (Poiana Stampei), SIT Găina- Lucina (Cîrlibaba), SIT Munții Rodnei(Cîrlibaba, Coșna), SIT Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor (Crucea, Dorna Arini), SIT Rarău Giumalău (Crucea, Dorna Arini), SIT Munții Călimani (Bilbor, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei, Șaru Dornei),SIT Tinovul Mare Poiana Stampei, SIT TInovul Saru Dornei precum și zone cu valoare naturală ridicată (HNV):Bilbor(HR), Cîrlibaba, Ciocănești, Coșna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Iacobeni, Orașul Broșteni, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei.
Tot în teritoriul GAL Bazinul Dornelor întâlnim și o minoritate etnică locală: germanii (prin Forumul Democrat al Germanilor din România/ Forumul Regional Bucovina/ Forumul Local Cîrlibaba, comuna Cîrlibaba, județul Suceava - http://www.fdgr.ro/ro/bucovina).
